SUA și UE în lupta pentru controlul internetului: regulamentele europene respinse de Trump și Musk, acuzații de extorcare și sugestia de desființare a UE

Pentru a preveni scurgerile de informații sensibile, Parlamentul European a interzis parlamentarilor să utilizeze inteligența artificială pe dispozitivele de lucru, conform The Insider. Această decizie reflectă o încredere scăzută a instituțiilor UE în platformele-cheie de internet, majoritatea fiind dezvoltate în Statele Unite. Ca reacție, oficialii americani au avertizat că vor sancționa Europa pentru ceea ce numesc „concurență neloială și discriminare”.

În anul 2024, Uniunea Europeană a început implementarea celor două pachete de reguli digitale: Legea pentru serviciile digitale (DSA) și Legea pentru piețele digitale (DMA).

Advertisement

• Primul pachet, cel puțin în teorie, are scopul de a asigura protecția drepturilor consumatorilor, iar al doilea se adresează practicilor de piață.
• Aproape imediat după termenul limită pentru aplicarea noilor reglementări, Bruxelles-ul a sancționat patru mari companii tehnologice – Google, Apple, Meta și X – pentru încălcarea acestora.
• Valoarea totală a amenzilor a ajuns la 3,77 miliarde de euro.
• Majoritatea acestei sume (2,95 miliarde de euro) a fost impusă companiei Google.

O a treia inițiativă legislativă, uneori încadrată în același set ca DSA și DMA, este numită Regulamentul pentru combaterea abuzului sexual asupra minorilor, sau CSAR, frecvent denumit „controlul chat-urilor”.

Inițial, în forma sa propusă din 2022, legea prevedea scanarea intensă a mesajelor private ale cetățenilor europeni pentru identificarea conținutului legat de abuz sexual asupra copiilor.

Diferit de DSA și DMA, acest proiect a întâmpinat critici acerbe din partea opiniei publice europene. A suferit mai multe revizii de atunci, semnalează politologul Andrei Smolyakov într-o analiză publicată de The Insider.

Amenințările lui Trump și reacțiile lui Musk

Washington-ul a reacționat agresiv față de sancțiunile impuse companiilor americane.

Chiar înainte ca UE să stabilească sancțiunile finale pentru Apple, Google și Meta, Trump a denumit noile reglementări „extorcare” și a avertizat că va impune tarife suplimentare asupra produselor europene.

• Reacția miliardarului Elon Musk, proprietar al X, a fost și mai dură. Ca răspuns la anunțul sancțiunilor, acesta a afirmat că UE ar trebui „suspendată, iar suveranitatea fiecărei țări să fie restabilită”.

• Musk a calificat inițiativa drept un atac personal și a amenințat cu „un răspuns nu doar împotriva UE, ci și a oficialilor care au luat această decizie”.

De-a lungul mai multor zile, explică Andrei Smolyakov, Musk a postat repetat, pe contul său, apeluri la dizolvarea UE – în special a Comisiei Europene – acuzând-o că «distruge Europa».

• Comisia Europeană a concluzionat că modificările aduse sistemului de verificare a contului X induc în eroare utilizatorii.
• Anterior, pe când X era Twitter, platforma oferea gratuit o bifă albastră pentru conturile confirmate ale personalităților și organizațiilor.
• După preluarea controlului de către Musk, această bifă a fost rezervată abonaților plătitori, creând o impresie falsă pentru utilizatori.

Sunt eficiente măsurile antitrust tradiționale?

O serie de companii americane domină aproape în totalitate economia digitală europeană, conform analizelor de la The Insider.

„Google controlează circa 90% din căutările online, Apple vinde aproape 40% din toate smartphone-urile, Amazon domină peste jumătate din comerțul electronic din cele mai mari piețe ale UE, iar Facebook are peste 80% din numărul de utilizatori de internet de pe continent.

• În domeniul publicității digitale, Google și Meta înregistrează peste jumătate din veniturile totale.
• Microsoft rămâne lider în segmentul sistemelor de operare pentru PC și în software-ul profesional.
• Ante aceste concentrări digitale ale companiilor americane, UE pare să fi ajuns la concluzia că metodele antitrust obișnuite nu mai sunt suficiente.

Pentru astfel de corporații, se menționează în analiză, DMA introduce termenul de „gatekeeper”. Acest termen desemnează o entitate care controlează segmente importante de piață și poate limita accesul altor competitori.

În septembrie 2023, Comisia Europeană a identificat oficial primii șase astfel de „gatekeepers”: Alphabet (Google), Amazon, Apple, ByteDance (TikTok), Meta și Microsoft.

În opinia profesorului Amanda Lotz, fiecare dintre aceste companii deține, de fapt, propria sa nișă de piață, notează politologul Andrei Smolyakov.

„Legile digitale ale UE devin o pretext pentru Trump de a exercita presiuni comerciale”

Poziția UE a stârnit critici din partea Washington-ului și a generat politici de represalii.

„În iulie 2025, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților a publicat un raport intitulat Amenințarea cenzurii străine: Cum Legea serviciilor digitale a UE impune cenzură globală și încalcă libertatea de exprimare în SUA

Documentul citat susține că cerințele privind moderarea conținutului, prevăzute de DSA, forțează platformele să suprima discursul politic la nivel internațional, inclusiv în SUA.

Se afirmă că, de asemenea, DSA este folosit pentru a cenzura umorul și satira.

În august 2025, Trump a avertizat pe rețelele de socializare că toate țările cu taxe, reguli sau reglementări digitale (practic, toate statele) vor fi supuse consecințelor.

„Dacă aceste practici discriminatorii continuă, ca președinte al SUA voi impune tarife suplimentare semnificative asupra exporturilor din acea țară în Statele Unite”, a declarat Trump.

Președintele american a continuat prin amenințări cu sancțiuni împotriva oficialilor europeni. Astfel, legile digitale ale UE sunt interpretate ca un nou pretext pentru presiuni comerciale din partea SUA, explică politologul.

Controlul chat-urilor

Google, Apple, Meta și X, se menționează în analiza The Insider, sunt dintre cei mai influenți lobbyști din SUA, investind milioane de dolari în relații cu Congresul și administrația federală.

„Relațiile directe joacă un rol semnificativ, investitorii și antreprenorii de top din tehnologie căutând să construiască contacte directe cu Trump și cercul republican”, afirmă Andrei Smolyakov.

• Elon Musk a cheltuit 277 de milioane de dolari pentru a sprijini campania electorală a lui Trump.
• Mark Zuckerberg a donat un milion de dolari pentru susținerea lui Trump.

• Cofondatorul Google, Sergey Brin, a vizitat în mod frecvent reședința lui Trump din Mar-a-Lago.

Cel mai contestat aspect al legilor digitale UE l-a constituit propunerea pentru „controlul chat-urilor”. Inițial, această măsură prevedea scanarea conversațiilor private ale utilizatorilor pentru conținut legat de abuzuri sexuale asupra minorilor.

Se prevedea chiar posibilitatea scanării mesajelor criptate end-to-end, ceea ce criticii au comparat cu instalarea unui spyware pe telefonul fiecărui european.

Ulterior, proiectul a fost atenuat. Bruxelles-ul a renunțat la cerința de a ocoli criptarea și a optat pentru instrumente mai puțin invazive și schimbul voluntar de date. Măsura obligatorie de supraveghere masivă a fost eliminată, concluzionează Andrei Smolyakov.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• „Mr. Nobody Against Putin”, analiză profundă a propagandei din Kremlin. „Nedreptatea poate avea loc oricând” / „A reușit să părăsească Rusia la timp”
• Rusia amenință Marea Baltică și își activează sistemele de rachete Bal și Bastion. „Planificarea NATO devine mai complexă”
• În joc e un pariu pe termen lung. SUA caută să folosească armata kurdă din Iran și Irak împotriva ayatollahilor. „După eșecul invaziei rapide în Iran, urmează Planul B al Washingtonului”
• Operațiunea israeliană „Răgetul Leului” schimbă regulile războiului modern. Iranul, distrus sistematic. „5.700 misiuni de luptă în 18 zile, echivalentul a unui an de activitate”
• Războiul din Iran și cele 6 riscuri strategice pe care Trump trebuie să le evalueze. „Teheranul percepe operațiunea «Epic Fury» ca pe o amenințare existențială, reacționând ca atare”