În Parlamentul României a fost depus un proiect legislativ pentru sancționarea hărțuirii sexuale, chiar și în absența unui contract de muncă. La nivel legal, există diverse acte normative care penalizează hărțuirea, atât morală, cât și sexuală, la locul de muncă.
Totuși, există un „labirint legislativ” care necesită sincronizare, iar responsabilitățile fiecărei instituții competente în domeniu trebuie clarificate în mod corespunzător.
Pentru Gândul, profesorul universitar Cristian Jura – fost secretar de stat și fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)a explicat aceste acte normative în detaliu. 
- OUG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare;
- Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați, așa cum a fost modificată și actualizată;
- Codul muncii – Legea nr. 53/2003;
- Codul penal – articolele 208 – Hărțuirea și 223 – Hărțuirea sexuală.
„Este important de menționat și «hărțuirea stradală». Aceasta a fost introdusă prin Legea nr. 232/2018, pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între sexe.
De asemenea, Legea nr. 69/2024 pentru ratificarea Convenției nr. 190/2019 despre eliminarea violenței și hărțuirii în mediul profesional a fost adoptată în cadrul celei de-a 108-a sesiuni a Conferinței Internaționale a Muncii de la Geneva, la 21 iunie 2019”, a precizat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.
Cristian Jura a evidențiat că, din punct de vedere legislativ, România are șase acte normative care definesc diverse tipuri de hărțuire.
„Din cele menționate anterior, se pot identifica cel puțin șase acte legislative care reglementează și penalizează diferite forme de hărțuire
Aceasta fără a menționa Legea nr. 167 din 7 august 2020, pentru modificarea și completarea OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și pentru completarea articolelor 6 din Legea nr. 202/2002 referitoare la egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați.
Este esențial să nu uităm Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă și Legea 108/1999 privind organizarea și funcționarea Inspecției Muncii”, a adăugat Cristian Jura.
„Medii intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau insultătoare”
Tema „hărțuirii” reprezintă un subiect complex, iar Cristian Jura a oferit o abordare sistematică pentru a clarifica prevederile legislative.
„Încep cu Codul muncii, care stipulează că hărțuirea constă în orice tip de comportament bazat pe unul dintre criteriile protejate, având ca obiect sau efect lezarea demnității unei persoane sau crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau insultător.
OG 137/2000 dedică cel puțin 8 articole temeiui legat de hărțuire.
Definiția generală a hărțuirii include orice comportament bazat pe rasă, naționalitate, etnie, limbaj, religie, statut social, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la grupuri vulnerabile, vârstă, handicap, statut de refugiat sau azilant, ori orice alt criteriu, care are ca rezultat crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant sau insultător”, a explicat Cristian Jura.
Hărțuirea morală în mediul profesional
De asemenea, prin Legea nr. 167/2020 au fost introduse șapte articole distincte referitoare la hărțuirea morală la locul de muncă.
„Hărțuirea morală în muncă se penalizează disciplinar, contravențional sau penal. Aceasta poate lua următoarele forme:
- conduită ostilă sau nedorită;
- comentarii verbale;
- acțiuni sau gesturi.
Orice comportament, sistematic, care poate afecta demnitatea, integritatea fizică sau psihică a unui angajat sau a unui grup de angajați, punând în pericol munca acestora sau degradând mediul de lucru, constituie hărțuire morală”, a afirmat Cristian Jura.
„Hărțuire psihologică, stereotipuri de gen și violență de gen”
Conform Legii 202/2002, hărțuirea reprezintă comportamentul nedorit legat de sexul victimei, provocând lezarea demnității și creând un mediu de intimidare, ostil, degradant sau insultător.
Prin hărțuire sexuală se înțelege manifestarea, nedorită, a unui comportament cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca scop sau efect lezarea demnității unei persoane și crearea unui mediu insultător, de intimidare sau degradant.
„Mai există prevederi suplimentare privind hărțuirea psihologică, stereotipurile de gen și violența de gen. Codul penal sancționează aceste fapte în două articole distincte:
- Art. 208 Hărțuirea (1) Actul de urmărire repetată, fără drept sau scop legitim, a unei persoane, sau supravegherea acesteia în locurile frecventate, cauzându-i frică, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.
(2) Apelurile telefonice sau comunicările repetate, care provoacă teamă, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau amendă, dacă nu constituie infracțiune mai gravă.
(3) Acțiunea penală se începe la plângerea victimei.
- Art. 223 Hărțuirea sexuală (1) Repetarea solicitărilor de favoruri sexuale în contextul unei relații de muncă, în condițiile în care victima se simte intimidată sau umilită, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă.
(2) Acțiunea penală se inițiază la plângerea persoanei vătămate.
a subliniat Cristian Jura.
Sistem consolidat de combatere a hărțuirii
„Ultimul aspect pe care vreau să-l amintesc, a declarat Cristian Jura, se referă la «hărțuirea stradală».
„Este interzis orice comportament de hărțuire, sexuală sau psihologică, prevăzut de lege (Legea 202/2002), atât în spații publice, cât și în cele private.
Sistemul de combatere a hărțuirii, a hărțuirii morale și sexuale la locul de muncă este destul de complex.
Responsabilitatea constatării și sancționării este împărțită între:
- Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării;
- ITM;
- Ministerul Afacerilor Interne, prin poliție și ofițeri de ordine publică;
- Jandarmerie;
- Poliția de frontieră;
- Instituția Parchetului – pentru fapte cu caracter penal.
Este necesară o armonizare legislativă a termenilor și o clarificare a atribuțiilor”, încheie Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.