Cea mai mare greșeală a lui Trump la întâlnirea cu Xi și semnalele transmise oficialilor chinezi de către liderul SUA

A fost un eveniment de amploare la întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping, însă cu repercusiuni minime. Liderul american a încheiat discuțiile de la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping, apoi s-a îmbarcat pe Air Force One după două zile de negocieri și ceremonii. Trump a declarat că atât el, cât și Xi au soluționat „o serie de probleme diverse”, însă nu se pare că au ajuns la acorduri importante pe temele urmărite atent, de la comerț și tehnologie, la conflictul din Iran.

Specialiști Consiliul Atlantic au analizat întâlnirea dintre Trump și Xi și au încercat să interpreteze nu doar exprimările din timpul summitului, ci și informațiile neexprimate verbal.

• Melanie Hart – directoare principală a Centrului Global pentru China din cadrul Atlantic Council și fost consilier principal pentru China în cadrul Departamentului de Stat al SUA.
• Matthew Kroenig – Vicepreședinte și director senior al Centrului pentru Strategie și Securitate al Consiliului Atlantic.
• Kenton Thibaut – Cercetător senior în domeniul Chinei la Laboratorul de Cercetare Forensică Digitală al Atlantic Council.
• Josh Lipsky – Vicepreședinte și coordonator al departamentului de economie globală la Atlantic Council, anterior consilier al Fondului Monetar Internațional.

Donald Trump și Xi Jinping / Fotografie – Mediafax

Advertisement

„Situație dificilă”

Melanie Hart afirmă că „cea mai mare eroare” a lui Trump a fost „abordarea generală în relația cu China”. „A portretizat Statele Unite ca fiind într-o nevoie disperată de favoruri din partea Beijingului”.

„Situație dificilă”, a continuat Hart. Și a adăugat că Trump „a trimis semnale oficialilor chinezi că trebuie să joace dur”, iar aceștia au reacționat corespunzător.

Includerea unui număr mare de reprezentanți ai mediului de afaceri american a determinat, spune Melanie Hart, ca Washingtonul să pară „excesiv de dornic să încheie acorduri încă neaprobate”.

Această combinație, plus anunțurile lui Trump privind semnarea unor înțelegeri (și reticența Beijingului față de acestea), „a creat o senzație de disperare de care Beijingul a profitat”, explică Melanie Hart.

Cu toate acestea, Matthew Kroenig consideră că „lipsa progresului major” reprezintă, de fapt, un lucru benefic. Singurele rezultate imposibile sau nedorite, precum schimbarea sistemului economic pentru remedierea dezechilibrului comercial sau modificarea politicii SUA față de Taiwan, nu au fost atinse.

Liderul chinez a avertizat asupra prudenței în problema Taiwanului

Matthew Kroenig afirmă că „a fost mereu improbabil” ca Trump să „vândă” Taiwanul în schimbul unui acord semnificativ cu China.

Președintele „a menținut un discurs ferm față de Taiwan” pe durata ambelor mandate.

• Trump „nu a modificat poziția SUA referitoare la statutul special al Taiwanului” și a păstrat politica de „ambiguitate strategică”, conform sursei.
• Trump a declarat, vineri, că este singura persoană care știe dacă Washingtonul va interveni în sprijinul Taiwanului în cazul unui atac.

În primele momente ale întâlnirii, Ministerul de Externe al Chinei a difuzat un schimb de replici între Trump și Xi. Liderul chinez l-a avertizat pe omologul său american să „foarte atent” în privința Taiwanului, avertizând că „se pot declanșa ciocniri sau conflicte” dacă nu se acționează cu prudență.

Melanie Hart explică că, prin astfel de declarații, „Beijingul încearcă să amâne (sau să anuleze)” un pachet de vânzări de armament american către Taiwan.

Acest pachet, în valoare de paisprezece miliarde de dolari, este în așteptarea semnăturii lui Donald Trump.

Trump a anunțat că Beijingul va cumpăra 200 de avioane Boeing

Donald Trump a menționat că discuțiile privind tarifele vamale nu au fost abordate. Cu toate acestea, Josh Lipsky afirmă că subiectul este de așteptat să revină, deoarece anchetele americane privind practici comerciale neloiale ale Chinei vor duce, probabil, la aplicarea unor tarife în această vară.

 „Este posibil ca acesta să fie motivul pentru care China nu a făcut încă o nouă declarație majoră privind angajamentele de achiziție. Fie pentru soia, carne de vită, fie pentru energie”.

Trump a declarat că Beijingul s-a angajat să achiziționeze 200 de avioane Boeing.

Dacă această promisiune va fi confirmată, „acesta ar fi cel mai semnificativ ordin de acest tip de aproape un deceniu”, adaugă Josh. „Totuși, piața se aștepta la atingerea cifrei între 300 și 500 de avioane”.

„Impactul economic al surplusului chinezesc”

Excesul comercial record al Chinei față de celelalte economii determină un „șoc economic 2.0” în domeniul vehiculelor electrice ieftine, panourilor solare și alte produse.

• Josh Lipsky afirmă că Trump și Xi „pareau mulțumiți să stabilească limitele relației economice”.
• De asemenea, Lipsky menționează că Trump și Xi urmează să reia discuțiile în septembrie la Washington, în noiembrie la Shenzhen și în decembrie la Summitul G20 de la Miami.

„Această cronologie poate indica că negocierile mai dificile vor avea loc ulterior, în decursul anului”, susține Lipsky.

SUGESTIA AUTORULUI:

• Apărarea Balcanică în contextul special al NATO. Lituania, Letonia și Estonia, între două focuri
• Realitatea mondială actuală. Cum pot fi interpretate ultimele mișcări ale lui Putin înaintea „partidei” dintre Trump și Xi Jinping. „China are un stil diferit față de Rusia”
• Regiunea Mării Baltice, potențial teatru de operațiuni militare pentru Rusia. Strategiile moscovite pentru evitarea confruntărilor directe cu NATO
• Riscul inteligenței artificiale, un subiect de actualitate în discuția dintre Trump și Xi Jinping. Cum pot fi atinse trei obiective pentru un acord eficace
• Inițiativa „Zeitenwende”, o temă de reflecție pentru Putin. Germania intenționează să devină principalul actor în Marea Baltică și să dețină cea mai puternică armată din Europa
• De la iluzii la resemnare, prin Piața Roșie? Un 9 Mai diferit pentru „magicianul” Putin. „Incertitudinea rezultatelor conflictului generează fisuri în temeliea și în tavanul regimului”