Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și subliniază că ideea susținută de Guvernul Bolojan, conform căreia România are un model de creștere nesustenabilă, este complet eronată. El explică faptul că țara noastră are cea mai scăzută datorie a sectorului privat în UE, iar nivelul ridicat al datoriei provine din împrumuturi ample și cheltuieli excesive ale statului, dincolo de posibilitățile bugetare.
Într-o postare pe pagina sa oficială, Florin Cîțu afirmă că în spațiul public a fost promovată constant ideea că economia României a crescut inechilibrat, alimentată prin datorii. Fostul prim-ministru subliniază însă că datele oficiale contrazic această teorie.
„Pentru toți „specialiștii” care dezinformează spațiul public, aud de luni de zile același argument: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat din datorii. De aici s-ar deduce, logical, necesitatea majorării taxelor și extinderii intervenției statului asupra sectorului privat. Este fals. Iar doar un grafic, dintr-o sursă recunoscută pentru credibilitate — Eurostat — evidențiază clar unde se află greșeala.”
România are cea mai mică datorie a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Ci cea mai scăzută. Sub Polonia, Lituania, Bulgaria și față de media UE, situată mult peste nivelul României.
„Sectorul privat nu a produs dezechilibrul economic”
Florin Cîțu evidențiază că firmele și populația din România au cele mai mici niveluri ale datoriilor din întreaga Uniune Europeană, ceea ce contrazice teoria responsabilității mediului privat pentru criticile bugetare.
„Dacă firmele și gospodăriile din România sunt cele mai puțin îndatorate în UE, atunci concluzia privind „creșterea pe datorie privată” nu are fundament. În realitate, dezechilibrul bugetar a fost provocat de datoria statului, rezultat direct al deciziilor politice de cheltuieli permanente peste capacitatea economică reală.”
De asemenea, fostul premier menționează că actuala administrație a optat pentru soluția cea mai simplă pentru acoperirea deficitului: creșterea impozitelor și suprataxarea mediului privat.
„Problema majoră constă în faptul că soluția pentru deficitul bugetar a fost majorarea impozitelor pe sectorul privat. Nu reducerea risipelor publice, nu reforma cheltuielilor sau restructurarea aparatului administrativ. Ci extragerea de fonduri din sectorul cu cele mai solide bilanțuri din Europa.”
Critici din partea lui Cîțu la adresa Guvernului: Instituția care gestionează deficitul susține că plata revine sectorului privat, deși acesta nu a generat criza
Florin Cîțu explică că această măsură a fost propusă de Ministerul Finanțelor și adoptată de premier. El evidențiază că mediul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de cheltuielile excesive ale statului.
„Această soluție nu a fost aleatorie: a fost propusă de Ministerul Finanțelor și acceptată de premier. Astfel, instituția care gestionează deficitul bugetar a decis că plățile trebuie suportate de sectorul privat, deși acesta nu a fost principalul vinovat. Rezultatele se observă acum: economia a încetinit, consumul a scăzut și investițiile au fost amânate.”
Fostul premier consideră că nu există motive economice solide pentru suplimentarea fiscalității asupra sectorului privat. Cîțu afirmă că singura variantă politică este acoperirea deficitului bugetar din resursele celor care produc valoare economică.
„Nu există justificări economice solide pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat în UE. Singura soluție politică este ca deficitul statului să fie acoperit din fondurile celor care generează prosperitate.”
CERINȚĂ DE OPTIMIZARE: Asigură-te că textul optimizat este cât mai bine structurat pentru SEO, cu utilizarea corespunzătoare a cuvintelor-cheie și a tagurilor HTML relevante pentru maximă vizibilitate în motoarele de căutare.
